Microbiota vaginală este un ecosistem dinamic și complex, care joacă un rol fundamental nu doar pentru sănătatea reproductivă, ci și pentru starea generală de sănătate a femeii. Intelegerea compozitei acesteia, a functiilor sale precum si a consecintelor dezechilibrelor acesteia sau, are o importanta cruciala atat pentru clinicieni cat si pentru femei.

Compozitia microbiotei vaginale

Microbiota vaginala este compusa in mod predominant din lactobacilli, asa cum sunt L. crispatus, L. gassseri, L. iners si L. jensenii, care reprezinta elementele esentiale pentru o microbiota vaginala sanatoasa.

Aceste bacterii, mentin un PH vaginal acid prin productia de acid lactic, peroxid de hydrogen si o serie de peptide antimicrobiene (bacteriocine), creand un mediu ostil pentru agentii patogeni.

Functiile Microbiotei Vaginale

Protecția împotriva infecțiilor:

  1. Mediul acid si substantele antimicrobiene produse de catre lactobacilli specifici, inhibă creșterea unor agenti patogeni reducand riscul de infecții bacteriene (cum ar fi vaginoza bacteriană), infecții fungice (cum ar fi candidoza) și infecții cu transmitere sexuală (ITS).

Modularea imunitatii:

  1. Microbiota vaginală sustine sistemul imunitar local, ajutând corpul sa tolereze bacteriile benefice si sa asigure aparerea împotriva agenților patogeni.

Asigurarea sănătatii reproductive:

  1. O microbiota vaginală echilibrata, este in stransa conexiune cu o fertilitate ridicata, cu o implantare de success a embrionului si o reducere implicita a complicatiilor care pot aparea in cursul sarcinii, asa cum sunt nasterea prematura si greutatea mica la nastere.

Disbioza vaginala si afectiunile asociate

Disbioza vaginală (dezechilibrul microbiotei) apare atunci cand predominanta lactobacililor scade si creste sansa ca microorganismele oportuniste (cum ar fi Gardnerella, Atopobium si Prevotella) sa colonizeze vaginul.

Factori care influențează microbiota vaginală:

Microbiota vaginală este un ecosistem dinamic, influențat de o serie de factori, printre care:

  • Hormonii: Fluctuațiile hormonale, cum ar fi cele din timpul ciclului menstrual, sarcinii și menopauzei, afectează compoziția microbiotei. Estrogenul, în special, joacă un rol important în menținerea abundenței de Lactobacillus.
  • Igiena intimă: Spălăturile vaginale frecvente sau utilizarea de produse de igienă parfumate pot perturba echilibrul natural al pH-ului și al microbiotei.
  • Activitatea sexuală: Contactul sexual poate introduce noi microorganisme în vagin și poate modifica temporar pH-ul.
  • Antibioticele: Utilizarea antibioticelor poate distruge nu numai bacteriile patogene, ci și bacteriile benefice din vagin, ducând la disbioză.
  • Stilul de viață: Stresul, dieta și fumatul pot influența, de asemenea, sănătatea microbiotei vaginale.
  • Metodele contraceptive: Anumite metode contraceptive, cum ar fi dispozitivele intrauterine (DIU) sau spermicidele, pot afecta microbiota vaginală.

Consecințele dezechilibrului microbiotei vaginale (Disbioza):

Atunci când echilibrul delicat al microbiotei vaginale este perturbat, poate apărea disbioza, care este asociată cu o serie de probleme de sănătate:

  • Infecții vaginale: Vaginoza bacteriană și candidoza sunt cele mai comune infecții asociate cu disbioza. Acestea se manifestă prin simptome neplăcute, cum ar fi secreții anormale, mâncărime, iritație și miros neplăcut.
  • Risc crescut de infectii cu transmitere sexuala (ITS): Disbioza poate crește susceptibilitatea la infecții cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, herpes genital, chlamydia și gonoree.
  • Complicații ale sarcinii: Un dezechilibru al microbiotei vaginale în timpul sarcinii a fost legat de un risc crescut de naștere prematură, ruptură prematură a membranelor și infecții dupa-nastere.
  • Infertilitate: Disbioza vaginală poate fi asociată cu probleme de fertilitate și cu un succes redus al fertilizării in vitro (FIV).
  • Boala inflamatorie pelvină (BIP): În cazuri rare, infecțiile vaginale netratate cauzate de disbioză pot duce la BIP, o afecțiune gravă care poate afecta serios fertilitatea.

Menținerea sănătății microbiotei vaginale:

Adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate ajuta la menținerea unui echilibru sănătos al microbiotei vaginale:

  • Evitați spălăturile vaginale: Vaginul are un mecanism natural de auto-curățare. Spălăturile vaginale pot perturba echilibrul pH-ului și al bacteriilor benefice.
  • Utilizați săpunuri blânde, fără parfum, pentru zona externă: Evitați produsele de igienă parfumate, care pot irita mucoasa vaginală.
  • Purtați lenjerie intimă din bumbac: Bumbacul permite o mai bună circulație a aerului și reduce umiditatea, prevenind astfel proliferarea bacteriilor dăunătoare.
  • Evitați hainele strâmte: Hainele strâmte pot crește temperatura și umiditatea în zona genitală, favorizând creșterea bacteriilor și fungilor.
  • Aveți o dietă echilibrată: O dietă bogată în fructe, legume și alimente fermentate poate susține sănătatea generală a microbiotei.
  • Gestionați stress-ul: Stress-ul cronic poate afecta sistemul imunitar și, implicit, microbiota vaginală.
  • Utilizați antibioticele cu precauție: Luați antibiotice numai atunci când sunt prescrise de medic și urmați schema de tratament completă.
  • Luați în considerare probioticele: În anumite situații, medicul poate recomanda probiotice orale sau vaginale pentru a restabili echilibrul microbiotei.
  • Practicați sexul sigur: Utilizarea prezervativelor poate reduce riscul de ITS care pot perturba microbiota vaginală.

Concluzie:

Microbiota vaginală este un element primordial pentru mentinerea sănătății femeii, având un rol protector împotriva infecțiilor și influențând sănătatea reproductivă.

Menținerea unui echilibru sănătos prin predminanta Lactobacililor, alaturi de adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase, este esentială pentru prevenirea infectiilor, pentru sprijinirea imunitatii si pentru asigurarea unei capacitati de reproducere favorabile.  

Dezechilibrele acestui ecosistem unic, pot determina o serie de complicatii de ordin obstetrical si ginecologic, motiv pentru care este extrem de important sa nu neglijam aparitia unor simptome sau semnale de alarma, astfel incat cu ajutorul medicilor, sa putem identifica cauza și sa intervenim imediat, pentru corectarea acestora.